vineri, 27 iunie 2014

II VII


Sa presupunem ca iile ar fi vii. Ce-ar ne-ar spune ele?
COASE-MA: trebuie sa ma cosi ca sa exist. Da-mi viata. Eu nu sunt piramida, sa durez in timp. Textilele au viata scurta si iile vechi, cu care ne mandrim, se destrama pe zi ce trece.
SALVEAZA-MA: Nu ma arunca la gunoi. Nu ma face carpa de vase sau sperietoare de ciori. Nu ma taia, daca am o ruptura. Tie, cand o sa ai riduri, nu o sa-ti taie nimeni capul. Coase-ma, carpeste-ma, ingrijeste-ma. Chiar daca nu ma porti, spala-ma o data pe an, ca si eu am nevoie de hidratare. Spala-ma cu ce te speli si tu. Clor, vanish ?
IA-MA & DA-MA: cumpara-ma. Asigura-te ca sunt chiar eu, nu o copie ieftina, chinezeasca. Nici tie nu-ti place sa fii confundata. Da-ma altcuiva, daca nu-ti vin bine sau ai pe alta, pe care o iubesti mai mult. Dar sa ma dai pe maini bune. Cel mai mult imi place sa fiu cadou.
POARTA-MA: ma bucur mult cand ma scoti din dulap. Imi place soarele, imi plac petrecerile si Sarbatorile, imi place sa calatoresc. Cand ma calci, calca-ma pe dos. Dar daca am matase, calca-ma pe fata, ca sa lucesc si mai si. Poarta-ma cu ce vrei tu, ca sa te simti frumoasa.
LAUDA-MA: pozeaza-te purtandu-ma. Posteaza. Spune povestea mea: de unde sunt, cine m-a facut si cand. Nu aburi lumea cu prea multe metafore, ca s-au tot spus. Eu as vrea sa vorbesti si despre croiul meu, de simbolurile mele, de cromatica. Ajuta-i si pe altii sa ma inteleaga: romani si straini.
Lauda-te: acum, ca ai facut o treaba buna, iti multumesc si as vrea sa te simti si tu bine. Fala, mandria, rasplata – DUPA MUNCA – sunt cum nu se poate mai mult, parte din traditia noastra.
Fireste, e dreptul tau sa te lauzi ca porti iia cusuta de bunica sau cea cumparata recent. Este impresionant, desigur. Presupune si asta un efort.

Iia are mare nevoie de promovare. Dar daca piramida asta n-are baza, totul se va narui curand.

miercuri, 25 iunie 2014

inspiratie motive traditionale romanesti


Nu se poate lumina fara umbra si facere de bine fara rau.
Cand s-au tiparit primele Albume cu modele de ii, (cu sprijinul Casei Regale, al Ministrului Invatamantului, etc), parerile romanilor au fost, ca de obicei, impartite.
In timp ce multi laudau aceste initiative, altii criticau. Invinuiau Albumele ca ucid creativitatea (femeile copiaza si nu mai iscodesc modele noi), sau ca distrug specificul regiunilor, prin imprumutul si migratia modelelor. Aceste lucruri se intamplau deja, de cand lumea si pamantul, dar, intr-adevar, cu alta masura iar femeile STIAU cum sa adapteze un model imprumutat, integrandu-l in canoanele comunitatii lor. Tiparul a accelerat aceste fenomene cu 'viteza masinii'. Acum, internetul accelereaza procesul, cu 'viteza luminii'. E aiurea sa invinuiesti Albumele sau arhiva de modele de pe internet. Oamenii singuri decid cat si ce vor sa respecte si de ce. Fiecare sa mediteze la ce inseamna "libertatea de creatie", ca suntem in 2014, in Romania, in Europa.
In triburile de pastori nomazi din Anatolia, acolo unde, odinioara, identitatea / apartenenta – putea face diferenta intre viata si moarte, exuberanta tinereasca a fetelor era considerata un posibil pericol. Ea trebuia domolita si creativitatea exprimata in mod disciplinat. Semnele chiar se "citeau" strict.
Iata de ce nu putem raspunde mereu la intrebarea care apare atat de des: "de unde este iia mea"?
O camasa cusuta intr-o anume zona poate purta, adaptat, modelul altei zone.
Raurii unei camasi de Muscel, cusuti cu vinetiu, ajung, in timp, sa fie si altita si rauri – si pentru o camasa din Muscel si pentru una din Gorj. Camasa din Gorj "simte" nevoia incretului. Camasa din Muscel "simte" nevoia de culoare. Maria Lungu poarta pe cea de Muscel la Festivalul Iei, in 2013, la Chisinau. Modelul o inspira pe Olesea Enachi si ea se pune pe cusut. Este ca o selectie naturala. Cele mai iubite modele se plimba pe unde nici nu gandesti, prin toata lumea.
Iar in ceea ce priveste kitsch-ul, producatorul si consumatorul de kitsch – nimic nou.
"Traim intr-o epoca in care obiectele taranesti, avand caracter artistic, sunt foarte cautate. De unde pana acum 30 – 40 de ani, putini erau acei care le acordau atentie, in ultimul timp s-a produs o reactiune in sens contrar si arta populara a cunoscut o admiratie fara rezerva, putin indiscreta, ca toata manifestatiile in legatura cu moda si snobismul. Si daca neatentia si dispretul cu care erau tratate si mai inainte, au facut ca multe lucruri demne de pastrat sa dispara, dragostea de acum nu e mai putin vatamatoare. Ea da prilej sa se inmulteasca si raspandeasca prin negurstori fara scrupul si amatori fara pricepere, toate acele obiecte pseudonationale, fabricate in orase, care pun intr-o ciudat alumina si gustul producatorului si pe al cumparatorului, compromitand produsele autentice ale artei taranesti. ... In orice caz, s-ar fi putut introduce oarecare ordine in haosul care domeste acum in domeniul artei populare si s-ar fi putut face o separatie intre ce este autentic romanesc si ce nu; intre ce este frumos conform cu vechea traditie, demn sa traiasca mai departe si produsul hibrid al modei, care in zilele noastre provoaca aceleasi ridicole victime la sate ca si la orase.

Scria Domnul George Oprescu in 1922, in cartea "Tara Noastra"

sâmbătă, 21 iunie 2014

BUCOVINA de moda veche: camasa dreapta cu poale + prastoare + cinga + brau + basma de matase + zabrenic cu alesaturi

exista destule poze / imagini / sugestii - despre cum sa mixezi rural cu urban.
Horatiu Silviu Ilea stie insa si portul "de moda veche" iar eu stau cuminte si ma las invatata.

in postarile anterioare vedeti cum se poarta fota si cum se face gateala capului.
speram sa va fie de folos, nu se stie cand, cum, unde ...

BUCOVINA zabrenic; stergar de cap; gateala capului

CUM se poarta zabrenicul
(Bucovina de "moda veche")
  1. o basma de matase cu franjuri, mare, patrata, se indoaie si ajunge triunghi
  2. basmaua se leaga in jurul gatului
  3. se aseaza zabrenicul, tesut, cu alesaturi; el este dreptunghiular. Ca un stergar. I se mai spunea si stergar de cap. (specialistii il includ in categoria "stergare"). Dupa cum vedeti, nu se aseaza simetric, ci cu un capat mai lung
  4. capetele zabrenicului se petrec, pe sub barbie. Cel mai lung va ajunge in spate, cel mai scurt va ramane in fata
  5. se aranjeaza un colt la partea de sus si inca unul sub barbie

Basmalele colorate, cu flori, vin de la EST, prin NORD-EST; sunt un imprumut recent.

cum se poarta fota / catrinta / prastoarea in BUCOVINA

CUM se poarta fota / catrinta / prastoarea
(Bucovina de "moda veche")
  1. camasa cu poale; adesea poalele sunt dintr-un material mai gros decat camasa, ca sa atenueze disconfortul cauzat de fota, care poate fi foarte aspra; chiar daca nu are 'fir'
  2. peste camasa se incinge CINGA. Rolul sau este sa micsoreze diferenta dintre circumferinta talie / solduri, aducand corpul cat mai mult spre cilindru. Pentru ca fota este un dreptunghi. Nu are pense, nu are cum sa preia aceasta diferenta. Fara cinga, fota va face cute.
  3. fota se aseaza simetric, se verifica aducandu-se ambele capete in fata. Apoi se petrec una peste alta. Fota se infasoara astfel incat sa se vada si cinga. Poalele nu trebuie sa se vada: nici pe jos, pe sub catrinta. (nici nu se punea problema de colt ridicat / indoit)
  4. peste fota se infasoara BRAUL. El se suprapune perfect, la fiecare rotire
  5. capatul braului se ascunde la spate

Nu exista nici un nod ! Si cinga si fota si braul se strang foarte tare. Fiind aspre, forta de frecare ne garanteaza ca o sa stea pe noi.

Romanian traditional motifs - MUNTENIA, Teleorman